Într-o dimineață însorită, spiridușul Stomăcel se trezi foarte agitat. Burtica, cea care de obicei zumzăia de energie și lucra neobosită, părea tristă și lipsită de energie.
Spiridușul, mirat de tristețea prietenei sale, o întrebă: „Ce se întâmplă, Burtică? De ce ești așa somnoroasă azi?”.
„Nu știu, Stomăcel”, mormăi Burtica. „Mă simt tare obosită astăzi. Parcă îmi lipsește ceva, dar nu știu ce”.
Stomăcel spuse hotărât:
„Atunci e timpul să găsim ingredientul fermecat, cu care o să te simți mai bine! Sunt sigur că prietenii noștri din corp știu ce ne lipsește”.
Primul loc unde s-a dus Stomăcel a fost căsuța doamnei Apă, o zână blândă cu o rochie transparentă și strălucitoare, care se plimba veselă pe marginea unui lac.
„Bună, Stomăcel”, zise ea zâmbind. „Ce te aduce pe aici?”
„Doamnă Apă, prietena mea Burtica nu mai are energie. Caut ingredientul magic care o poate ajuta. Știi cumva care e acela?”, întrebă el îngrijorat.
Doamna Apă clătină din cap. 
„Fără apă, niciun mecanism din corp nu funcționează bine. Burtica are nevoie de apă curată și proaspătă pentru a lucra. Asigură-te că bea suficientă apă în fiecare zi”.
Stomăcel luă un strop de apă magică din lac și îi mulțumi zânei.
„Mulțumesc, Doamnă Apă! O să îi spun Burticii cât de importantă ești”.
Mai departe, Stomăcel a ajuns în Grădina fructelor și legumelor, un loc plin de culori, unde avea loc o adevărată petrecere. Mere roșii, morcovi portocalii și broccoli verde dansau împreună, iar fibrele, un grup de spiriduși jucăuși, alergau printre ele.
„Bună ziua, fibrelor! Burtica mea e leneșă și nu mai are energie. Ce pot face?”, întrebă Stomăcel.
Un spiriduș mic, cu o pălărie din coajă de portocală, se apropie de Stomăcel și îi spuse: „Simplu! Mănâncă fructe și legume! Noi, fibrele, ajutăm Burtica să se miște și să transforme mâncarea în energie”.
„Dar ce se întâmplă dacă Burtica nu mănâncă sănătos?”, întrebă Stomăcel.
Un alt spiriduș, cu o pălărie din frunze de salată, oftă.
„Atunci Burtica devine leneșă și tristă”.
„Și unde pot să găsesc fibre, așa ca voi, ca să nu se întâmple asta?”, întrebă Burtica.
„Ne poți găsi în mere, morcovi, spanac și alte bunătăți”, îi explică spiridușul cu pălărie din coajă de portocală.
Stomăcel le mulțumi fibrelor și plecă mai departe, nu înainte de a primi în dar de la spiriduși o mână de fibre magice.
Apoi, eroul nostru ajunse la Castelul Picioarelor, unde Regele Mișcare își antrena soldații într-un exercițiu foarte obositor. Regele purta o mantie albastră, iar în mâini ținea două greutăți mici de aur.
„Rege Mișcare, am nevoie de ajutorul tău!”, strigă Stomăcel. „Prietena mea Burtică nu mai are energie”.
Regele râse și îi făcu semn să se apropie.
„Stomăcel, dacă Burtica ta e leneșă, înseamnă că nu te miști suficient! Picioarele, brațele și tot corpul trebuie să fie mereu în acțiune. Când alergi, sari sau dansezi, Burtica primește semnalul să lucreze mai bine”.
Stomăcel începu să sară alături de soldați și simți cum avea din ce în ce mai multă energie și se simțea tare bine.
„Mulțumesc, Rege Mișcare! Îi voi spune Burticii să se miște mai mult”. 
Ultima oprire a lui Stomăcel era Cetatea Minții, unde locuia Domnul Somn. Acesta dormea pe o pernă pufoasă, iar camera lui era plină de nori moi și stele sclipitoare.
„Domnule Somn,” șopti Stomăcel, încercând să nu-l deranjeze prea tare. „Prietena mea, Burtică, e tare obosită și nu știu cum să o ajut”.
Domnul Somn deschise încet ochii și zâmbi. „Burtica are nevoie de odihnă, la fel ca tot corpul. Fără somn suficient, nimeni nu poate avea energie.”
„Voi avea grijă să se odihnească mai bine,” spuse Stomăcel. „Mulțumesc, Domnule Somn!”
Stomăcel se întoarse la prietena lui, Burtică și puse în aplicare toate sfaturile primite. Burtica primi apă curată, hrană sănătoasă, mișcare și odihnă. În scurt timp, totul începu să funcționeze perfect.
„Am găsit ingredientul magic!”, strigă Stomăcel fericit. „Este o combinație de apă, hrană sănătoasă, mișcare și somn”.
lectura: Andreea Brașovean
sound editor: Alex Hosu
